În 1960, Romania avea opt fabrici care manufacturau obiecte din lemn sau tablă sau tipăreau cărţi, dar aveau şi secţii speciale de jucării. Întreprinderea 9 Mai din Lugoj făcea stropitori, jucării cu cheiţă şi carusele, Cooperativa Tehno-Metalica Bucureşti, jucării mecanice, biciclete, triciclete şi trenuleţe, Fabrica de Mase plastice MAP Oradea turna jucării din plastic, Cooperativa Arta Lemnului - figurine, trenuleţe şi jocuri din lemn, Fabrica Steaua Roșie din Râșnov, jocul de Domino, iar Agatex Timişoara - trenuleţe, tamburine şi alte jucării din metal. La fel şi Metaloglobus din Bucureşti care, în plus, mai producea si jucării pe arcuri, jucării din pluş, telefoane, mini maşini de cusut şi pistoale. Iar celebra Arădeanca făcea sute de modele de păpuşi. Toate aceste fabrici exportau 80% din producţie, iar jucăriile lor ajungeau în anii 60 si 70 să le concureze calitativ pe cele din Occident.

Înfiinţată în 1923 de industriaşul austriac Weiss Manfred, Metaloglobus producea ambalaje metalice, cazane, numere stradale si felinare pentru ţările arabe. După naţionalizare, muncitorii se specializează şi în inoxuri, fermoare şi cartuşe de vânătoare, iar în 1965 deschid secţia de jucarii. 4-5 milioane de căţei, pisoi şi veveriţe de pluş sau puşti, mitraliere, trompete şi tamburine din fier erau produse anual aici. Fabrica devine celebră datorită autobuzului ONT, replica în miniatură a celui adevărat de la Oficiul Naţional pentru Turism. Era jucăria care se epuiza prima în librării în anii 70. De pe aceeaşi banda iese şi celebra maşină de cusut Rodica, funcţională până în zilele noastre. La Arad, o altă fabrică de jucării a intrat oficial în faliment, după 65 de ani de viaţă: Arădeanca, cel mai vechi producător autohton de păpuşi. Deţinută de SIF Muntenia, păpuşile produse aici erau visul oricărei fetiţe. Tot atunci fabrica începe să producă celebra păpuşă-negresă. Se spune că până în anii 90 fiecare fetiţă din România avea acasă câte o negresă. Păpuşile de la Arădeanca erau atât de apreciate încât în anii 80 mergeau la export nu doar în ţările sovietice, ci şi în Marea Britanie. 

Un alt exemplu este Cooperativa Meşteşugărească Arta Lemnului, care, pe lângă mobilă şi artizanat, produce din 1968, şi jucării. Timp de 30 de ani a făcut numărători, figurine din lemn, leagăne, cai-balansoar, trenuleţe şi cuburi pentru clădit. Ioan Nicolau a inventat zeci de jocuri de carton comuniste - COLORAMA, JOCUL PROVERBELOR HAZOASE, JECO, ANIMALE DE PE CONTINENTE, puzzle-uri, clădiri şi cartiere făcute din cartonaşe sau ZOO ALFABET. Ceea ce crea el pe hârtie se tipărea în serie la Timişoara. În magazinele din România ajung, imediat dupa 1990, jucării chinezeşti cu baterii, colorate, atrăgatoare şi extrem de ieftine. Lovitura de graţie pentru fabricile de jucării românești, care intră rând pe rând în faliment.